Reading Wonderland

BOOKAHOLIC – Dependenta de carti se trateaza cu… alte carti!#10

Romanul “M-am hotarat sa devin prost” de Martin Page este un bestseller international. Tradus in peste treizeci de tari si vandut pana in prezent in peste o jumatate de milion de exemplare, romanul a fost incununat cu prestigiosul Euregio-Schuler-Literaturpreis.

“A devenit lumea noastra atat de anapoda, incat justa concluzie a oricarui om cu cap sa fie ,,prea multa minte strica?” Sunt oare rutina, automatismele, cliseele, conformismul solutia unei vieti fara griji? In acest caz, originalitatea si creativitatea ajung o piedica insurmontabila, iar inteligenta nu poate decat sa-si impuna sa capituleze pentru ca posesorul ei sa isi gaseasca fericirea.”

M-am hotarat sa devin prost- Martin Page

La douazeci si cinci de ani, Antoine se hotaraste sa realizeze ceva in viata. Iar conditia reusitei, considera el, este sa renunte la inteligenta, sau cel putin sa o ascunda de ceilalti. Experiment dificil, pentru ca eroul nostru are o minte stralucita, asa ca solutiile vor fi extreme, de la alcool la medicamente. Antoine ajunge in lumi si in situatii inedite si doar eforturile prietenilor sai il vor putea aduce cu picioarele pe pamant. Sau mai precis, cu picioarele pe caldaramul Parisului, unde il asteapta o neasteptata intalnire providentiala.

Avand un conflict interior, Antoine mereu a fost de parere ca prea multa minte strica, iar oamenii fericiti sunt oamenii cu minte mai putina. In aventura sa de a deveni prost, experimenteaza si incearca mai multe metode. A inceput cu alcoolul, crezand ca aburii alcoolului ii vor ucide rand pe rand neuronii, devenind astfel prost. Din pacate, datorita unei sensibilitati fiziologice deosebite, nu a suportat bautura, a intrat in coma alcoolica de la jumatate de pahar de bere, asa ca primul experiment a dat gres.

“Asa ca tu… tu crezi ca ai harul? Vi linistit si declari ca vrei sa devii alcoolic, ca si cum ar fi ceva ce ti s-ar cuveni! Lasa-ma sa iti spun o chestie, tinere: alcoolul e cel ce alege, alcoolul hotaraste daca esti apt sa devii betivan.”

In spital, Antoine cunoaste persoana cu care imparte salonul, afla ca a incercat sa se sinucida si ca de fiecare data, ceva sau cineva se pune in calea mortii.

“Cand am incercat sa ma inec, un imbecil curajos m-a salvat. De altfel, a murit dupa cateva zile de pneumonie. E oribil, nu-i asa? Cand m-am spanzurat, s-a rupt funia. Cand mi-am tras un glont in tampla, glontul a traversat craniul fara sa-mi atinga creierul, fara sa produca vreo dauna serioasa. Am inghitit doua cutii de somnifere, dar laboratorul gresise dozele, asa ca nu am avut dreptul decat la o siesta de trei zile. Acum trei luni am angajat chiar un asasin platit sa ma impuste, dar imbecilul s-a inselat si a omorat-o pe vecina mea. Acum m-am aruncat de la etajul treial Turnului Eiffel. Ar fi trebuit sa fie imposibil sa dau gres, nu? Ei bine, a trebuit ca fix in clipa aceea, un grup de turisti germani in sort sa se stranga la baza turnului pentru o poza de suvenir. I-am strivit, da. Mi-au amortizat caderea.”

In cele din urma, sfatuit de vecina de salon, Antoine decide sa mearga la un curs de sinucidere, incercand si varianta aceasta. Bineinteles ca dupa ce asista la curs, decide ca sinuciderea nu e o solutie si abandoneaza ideea.

Antoine e inconjurat de cei mai buni prieteni ai lui, care de la inceputul experimentelor, nu au fost de acord cu ideile lui Antoine.

In cele din urma, Antoine se hotaraste sa ii faca o vizita pediatrului sau din copilarie, cu care a tinut legatura in timp. Daca era cineva care il cunoaste cel mai bine, el e. L-a vizitat pe doctor cu lectiile facute de acasa, astfel ca a ajuns acolo pregatit cu tot felul de idei, idei cum ca poate, printr-o operatie, doctorul ar putea sa ii indeparteze lobii frontali sau chiar din cortex. Doctorul in schimb, ii prescrie un medicament, Heurozac, un tranchilizant si antidepresiv, iar printre efectele sale secundare se numara si incetinirea functiilor cognitive, devenind un fel de zombie.

Tratamentul a dat rezultate deoarece Antoine s-a schimbat foarte mult, a inceput sa aiba alte pasiuni, a inceput sa fie interesat de felul cum arata, iar o sincera compasiune luase locul empatiei lui dureroase.

“Sub soarele chimic al Heurozacului, Antoine a descoperit lumea. A vazut-o asa cum nu o mai vazuse niciodata. Inainte, peisajele, aerul, strazile, oamenii toata realitatea era afectata de violenta razboaielor, de somaj, boli, nefericirea cotidiana a majoritatii oamenilor. Nu putea sa admire soarele fara sa se gandeasca la cei pentru care, in Africa aceasta maretie stralucitoare era sinonima cu recoltele parjolite, cu foametea. Nu putea aprecia ploaia, caci stia cati morti si cate distrugeri aduce musonul in Asia…”

“Nu ca nu i-ar mai fi pasat de soarta speciilor in pericol, ca nu l-ar mai fi impresionat mizeria din lume, atentatele, razboaiele inegalitatile sociale- a caror victima era el insusi- dar devenise realist.”

Antoine a devenit cu ajutorul medicamentului, putin prea fericit, a devenit si bogat printr-o intamplare, a inceput sa puna pret pe lucrurile materiale, pe look si alte lucruri neinsemnate.

Vazand ca Antoine a luat-o pe un drum gresit, prietenii sai s-au hotarat sa il reintoarca pe calea cea buna, complotand impreuna pentru un plan genial, astfel ca reusesc sa il readuca pe Antoine cu picioarele pe pamant.

Romanul se sfarseste intr-o nota de pozitivitate pentru Antoine, o cunoaste pe Clemence, o tanara cu care are destul de multe lucruri in comun, incepand impreuna o mica aventura amoroasa.

Un roman destul de controversat, dar captivant in acelasi timp. Romanul are 159 de pagini, se citeste destul de greu, mi s-a parut o carte greoaie, dar merita citita dupa parerea mea.

Sunt curioasa daca voi ati citit-o, asa ca nu ezitati sa imi spuneti in comentarii.

Kisses

49 thoughts on “BOOKAHOLIC – Dependenta de carti se trateaza cu… alte carti!#10

  1. Subiectul pare interesant, n știu ce să zic despre cât de greu este de citit. Probabil că pentru fiecare carte trebuie sa ai o stare potrivită. Sau, cine știe!?!
    Mulțumesc pentru recomandare!

    Liked by 1 person

  2. Am citit carti destul de usurele in perioada asta. Pare o carte interesanta chiar vdaca este greoaie

    Like

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.